Select Page

Litiu în apa de la robinet?

Litiu în apa de la robinet?

Un studiu realizat recent la Universitatea din Copenhaga a descoperit o legatura neasteptata intre nivelurile de litiu din apa de baut a danezilor si incidenta dementei la persoanele in varsta (bolnavi de Alzheimer, Parkinson, Huntington etc). Echipa a pornit de la ipoteza ca un anumit nivel de litiu administrat zilnic ar putea sa ne protejeze de dementa senila si si-a propus sa demonstreze acest fapt pe populatia din 275 de municipalitati istorice din Danemarca.

Dementa senila este una dintre cel mai frecvente boli neurologice aparute la persoanele in varsta, cu 9,9 milioane de cazuri noi raportate anual in lume. Chiar daca nu stim inca prea multe despre aceasta boala si cauzele ei, cercetatorii au descoperit ca adausul de litiu in apa de la robinet ar putea reduce drastic incidenta bolii.

Litiul este chiar elementul chimic din bateriile cu litiu, folosite la majoritatea aparatelor electronice mobile. Litiul este cel mai usor metal si se gaseste in natura alaturi de alte minerale in scoarta planetei, dar si in apa de baut.

In ultimii 50 de ani, sarurile de litiu au fost folosite in tratamentul tulburarilor bipolare, iar studiile arata ca expunerea pe termen lung la litiu ar putea reduce riscul de dementa la pacientii bipolari.

Pornind de la aceasta ipoteza, o echipa de cercetatori de la Universitatea din Copenhaga si-a propus sa investigheze efectul litiului asupra populatiei daneze, comparand nivelurile de litiu din apa de baut din diverse regiuni cu incidenta cazurilor de dementa senila. Spre suprinderea lor, intre apa de la robinet si frecventa bolii exista intr-adevar o stransa legatura. S-au folosit in cercetare 151 de mostre de apa de baut din regiuni diferite ale tarii, iar analiza acestora a fost folosita pentru realizarea unei harti detaliate a nivelurilor de litiu din apa in 275 de municipalitati istorice ale Danemarcei.

Datele au fost corelate la randul lor cu informatii medicale cuprinzand un total de 73 731 de pacienti cu dementa senila si 733 653 de persoane sanatoase – grupul de control. Astfel s-a descoperit ca in zonele unde apa de la robinet continea niveluri mai ridicate de litiu (cel putin 10 micrograme la litru) existau mai putine cazuri (cu pana la 17%) de dementa senila fata de zonele unde apa continea doar 2-5 micrograme de litiu la litrul de apa.

Si asta nu e tot! In mod bizar, zonele cu continut mediu de litru in apa (5-10 micrograme/l) aveau si cei mai multi pacienti cu dementa, numarul acestora crescant du 22%!

Rezultatele sunt surprinzatoare, dar plauzibile, sustine articolul publicat in JAMA Psychiatry. Legatura dintre litiu si neuropsihiatrie are o istorie lunga. Litiul este implicat in multe mecanisme neurologice si psihiatrice, chiar daca insuficient cunoscute. Nu se stie exact cum se produc efectele litiului, mai ales pentru ca nivelurile lui in apa sunt relativ mici. In plus, asa cum se intampla in majoritatea studiilor de corelatie a populatiei, datele sugereaza o legatura, dar nu demonstreaza cu certitudine daca litiul este factorul determinant, poate ca mai exista si altele.

Asta nu inseamna de azi inainte putem turna galeti de litiu in bazinele cu apa potabila ca sa scapam de dementa senila. Dar avem un punct de plecare…

„Este pentru prima data cand se studiaza legatura dintre litiul din apa de baut si incidenta dementei la batrani”, se specifica in articol. „Pe de alta parte, rezultatele nu pot exclude si implicarea altor factori ce tin de mediu si zona.”

Nu e ca si cum de azi inainte putem sa turnam galeti de litiu in bazinele cu apa potabila, ca sa scapam de dementa senila. Mai sunt multe lucruri de studiat, in special in zona nivelurilor medii, de 5-10 micrograme/litru, unde cazurile de dementa inregistreaza maxime.

Prea frumos ca sa fie adevarat?

„Ar fi prea frumos ca o substanta atat de ieftina si care se gaseste din abundenta sa poate fi folosita la prevenirea bolii Alzheimer”, spune James Pickett, seful departamentului de cercetare al Societatii de Alzheimer din UK. „Sunt necesare cercetari aprofundate ale fenomenului, iar deocamdata nici nu ne gandim sa intervenim in vreun fel asupra nivelurilor de litiu din apa de baut. In doze mari (sau chiar mici la anumite persoane), litiul poate fi toxic, de aceea este important ca pentru orice tratament cu litiu sa fie consultat un medic.”

Cercetatorii subliniaza ca urmatorul pas important in cercetarea fenomenului este sa vada daca rezultatele acestui studiu pot fi reproduse intocmai, pentru a studia mai bine potentialul protector al litiului impotriva acestor afectiuni ale creierului.

 

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *